Prezentare Locala

Comuna Sinesti este formata din satele:

• Sinesti, 
• Boteni (la 9 km Est),
• Catrunesti (la 1 km Est), 
• Hagiesti (la 5 km Est), 
• Lilieci (la 2 km Sud),
• Livedea (la 6 km Nord-Est).

    Din punct de vedere geografic este situat in Campia Snagovului la o altitudine ce variaza intre 50-80 m. Pe vaile Mostistea si Livezi care traverseaza satul se afla numeroase iazuri:

• Sinesti, 
• Catrunesti,
• Hagiesti,
• Livedea, 
• Boteni. 

    Apele freatice se afla la 3-14 m adancime. Vegetatia are caracter de silvo-stepa. Solul predominant pe vai este cel aluvionar. Conditiile naturale favorabile au dus la dezvoltarea comunitatilor umane. Prezenta vailor si a iazurilor constituie dovada unei modificari a tramei hidrograiice care trebuie sa fi condus la mutarea vetrelor de sat. Acesta trebuie sa fie motivul pentru care nu exista o dovada certa a culturilor arheologice dezvoltate in acest areal in vechime. 
    Satul Sinesti, resedinta a comunei omonime, este situat pe valea Mostisiei. S-a format prin unirea fostelor sate:

• Closca, 
• Sinestii Noi,
• Sinestii Vechi. 

    De la 678 de locuitori cat inregistra la inceputul secolului XX a ajuns in 1992 la 1231 de locuitori, printr-o crestere continua. Atestat docurnentar inca de la inceputul secolului XVII, satul a apartinut in vechime manastirii Mislea. 
    Documentul din 1619 face trimitere la o situatie mai veche, din timpul lui Alexandru Mircea (1567 – 1577), prin urmare satul exista inca din secolul XVI cu statut de slobozenie – si primul in ordine cronologica (sfirsitul secolului XVI) alaturi de Vaideei (actualul municipiu Slobozia) si Cetatele (sat disparut).
    In 12 ianuarie 1619 Gavril Movila acorda slobozie, adica scutire de dari satului “de bir, galeata, fan, dijma de stupi, gorstina de oi si porci, de toate dajdiile si mincaturile de peste ani, de lucru domnesc, de bani de judet, de miere si oi” pentru a fi “numai de lucru si poslusanie sfintei manastiri”.
    La inceputul secolului XIX cand incep sa se elaboreze primele catagrafii ale satelor, Sinestiul este infatisat la 1837 ca un sat cu 26 de familii si 123 de locuitori. Ocupatia principala a satenilor era agricultura. 
    Se cultivau 

• grau, 
• porumb,
• orz, 
• mei,
• la care se adaugau 52 pogoane de islaz. 

    Taranii cresteau:

• cai, 
• boi, 
• vaci, 
• oi, 
• capre,
• bivoli. 

    Pomii fructiferi cultivati erau prunii.
    Biseriea parohiala este asezata la o rascruce de drumuri, in centrul satului, aproape de fosta scoala. Prima biserica din Catrunesri fusese ridicata de boierul Nicolae Balaceanu, inainte de anul 1794, cand era nurnit primul preor cunoscut acolo, Nicolae sin Popa Mihai. click aici
    Satul Catrunesti este cel mai timpuriu sat atestat documentar in aceasta zona. La 27 mai 1510 Vlad cel Tanar intarea vlastelinului Neagoe al lui Draghici mai multe sate la munte printre care si in “Catrunesti” trei parti pe care le primise jupanita Preia de zestre de la tatal sau Jupan Stoica Logofat. 
    In 25 mai 1532, voievodul Vlad Inecatul intarea manastirii Snagov ocina in Catrunesti in urma unei judecati cu megiesii din Dragoiesti. Astfel cel putin o parte din sat intra alturi de alte sate din Ialomita in proprietatea manastirii Snagov.
    Parte din sat trebuie sa fi fost in proprietatea unor boieri, caci la 17 decembrie 1586 aflam ca satul lasat zalog de jupanita Elena pentru o datorie catre Mihnea Turcitul de jupanita Elena fusese pierdut de aceasta. Mihnea Turcitul il doneaza insa manastirii Sfanta Troita din Bucuresti, danie intarita si in 1588.
    Prezenta a doua manastiri mari printre proprietari satului, ce-i drept la date diferite, nu poate fi explicata decat prin aceea ca la un moment dat manastirea Snagov a vandut ocina ei din sat (fapt rar intalnit la o manastire, de regula se practica schimbul de ocini) si documentul nu a mai ajuns la noi, fie ca la sfaritul secolului XVI satul avea doua parti mari, asa cum erau si alte sate din Ialomita, dar pentru care nu avem confirmare documentara. Ar mai exista o a treia ipoteza, aceea a parasirii vetrei de sat si a infiintarii unui sat nou in apropiere.
    Documentele de mai sus dovedesc ca traditia pastrata in sat, aceea ca satul a fost infiintat de proprietarul Ion Catrunescu, nu are nici un suport istoric. In vechima satul purta numele intemeietorului, insa toti cei care descindeau din acel sat isi precizau locul de origine, de pilda Radu de la Afumati, aga Constantin din Brancoveni etc. Prin urmare proprietarul Ioan Catrunescu, poate un mosier din epoca moderna, nu are nici o legatura cu inemeierea satului. Populatia satului a variat de la 543 de locuitori in 1912 la 595 in 1941 si la 355 in 1992 desi sat mic, a fost comuna pana in 1968.

    Satul Lilieci. Sat in comuna Sinesti, pe drapta vaii Mostistea, la 60-78 metri altitudine. Suprafata satului este de 72 ha. Pana in 1968 a apartinut de comuna Catrunesti. Numele sau provine de la tufele de liliac (Syringa Vulgaris) care cresteu in trecut pe aceste locuri, ale caror urme se puteau vedea pana prin 1960. 
    Satul are scoala, biserica, aceasta fiind construita intre anii 1941-1944, moara, gara Islaz fiind la o distanta de 16 km.

    Satul Livedea a fost infiintat in 1897 de doua familii. Numele se trage fie de la asezarea lui pe valea Livezi fie de la faptul ca in vechime aici era o livada de fan pentru cai. La inceputul secolului XX satul avea 231 de locuitori. Maxima dezvoltare a inregistrat-o pe la mijlocul secolului XX, cand a atins cifra de 485 de locuitori in 1966.
    In 1992 satul mai avea 45 de locuitori.

    Satul Boteni este aproape disparut. Cei 15 locuitori inregistrati in 1992 au fost inclusi in comuna Sinesti. Intre 1912 si 1966 populatia satului era de 389 locuitori si respectiv 462,cu un maxim de crestere la inceputul celui de-al doilea razboi mondial de 550 de locuitori. Numele satului provine de la padurea din vecinatate, care in secolul trecut avea 250 ha.Probail satul s-a format in secolul XVIII prin roirea locuitorilor din Sinesti sau Catrunesti. In 1820 aici s-a ridicat o biserica prin grija lui Grigore Sutu.

    Localitatea Hagiesti este atestata inca din secolul XVI. Intre 1624-1636 satul a apartinut manastirii Radu Voda din Bucuresti. In vechime era un sat mare, dovada ca a fost comuna pana in 1968. In 1912 avea 948 de locuitori, cifra care s-a pastrat cu unele mici diferente pina in 1956. In 1992 satul mai avea 95 de locuitori.
    Satul Hagiesti se remarca prin cele doua monumente istorice deosebite, biserica din 1704 si castelul Marghiloman.
    Biserica cu Hramul Sf. Nicolae, ridicata initial de Radu Dudescu ca biserica a curtii boieresti, mai pastreaza pictura original doar in pridvor. Refacuta aproape in intregime la sfarsitul secolului XIX si inventariata la nr. 23B063, biserica este un monument de categoria C. Desi actualmente este biserica parohiala, se afla intr-un stadiu de degradare inaintat.
    Castelul Marghiloman, ridicat intre anii 1869-1877 de Ion Marghiloman, a fost construit de mesteri italieni cu functia initiala de conac. Desi ruinat, conacul pastreaza si acum eleganta de castel construit pe trei niveluri si pivnita, are un parter compus din sapte camere, etaj cu zece incaperi, hol central si doua terase laterale. in total 26 de incaperi. Interesant este ca iglobeaza in zidarie portiunile unui ansamblu rezidential boieresc de la sfarsitul secolului XVII, singurul de acest gen care s-ar pastra in judetul Ialomita, remarcabil din punct de vedere arhitectural si artistic, castelul a fost devastat in timpul ocupatiei fermane din timpul primului razboi mondial. Dupa moartea lui Alexandru Marghiloman, personalitate marcanta a vietii politice romanesti, liderul partidului Conservator, castelul ramane mostenire Suzanei Marghiloman si va fi lasat in custodia familiei Capra. Dupa 1950 a fost utilizat ca magazie de catre CAP Hagiesti. Din 1996 se afla in restaurare.